Poem neterminat IV
Am lipsit o zi de-acasă
Şi m-ai aşteptat plângând,
Dară, eu, rămas-am singur,
Şi nu te mai văd sosind.
Am rămas precum e plopul,
La o margine de drum.
Numai foşnetu-mi se-aude,
Tu-nţelegi ce am să-ţi spun.
Foşnetul mi-e lacrima
Ce se scurge în pământ
Decând ai ieşit din casă
Iară eu, tot singur sunt.
20 ian. 2008
Etichete: poeme neterminate
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire