Poem neterminat XVIII

Rugă

De ziua ta, Neguţa
Să îmi apari în vis,
Să îţi sărut guriţa
Şi ochii care-au plâns,

Să vii mereu în casa ta.
Pe locul unde ne-am trăit
O tinereţe... nu-i aşa?
Şi unde am îmbătrânit.

Căci fără tine-mi este greu
Şi zilele - mi sunt cenuşii
Iar de atunci eu plâng mereu.
De ce-ai plecat şi nu mai vii?

Din seara Sfântă de Crăciun,
Rămâi ...o neuitată-n veci
Când te rugam să mai rămâi
Iar tu-mi spuneai... că ai să pleci

24.aprilie 2008