Poem neterminat IX

A venit din nou poştaşul,
Mi-a lăsat multe scrisori.
Dară el, striga la tine,
Cum făcea de-atâtea ori.

Şi tot singur şi-a dat seama,
Spunându-mi cu glas şoptit:
Căci fiind el prins cu treaba,
Mai tîrziu a auzit!

I-am simţit în glas mirare
Şi pe faţă o durere,
În ochi lacrima ascunsă
Ce-a urmat a fost... tăcere.

Luni,11 februarie 2008.