Poem neterminat XXII

LĂSĂŢI - MI LACRIMA



Lăsaţi-mi lacrima să cadă
Pe lemnul crucii, învechită
Şi inima-mi ce-a fost de piatră
Mormântul rece să-l deschidă.

Lasaţi-mi lacrima să cadă
Pe florile de pe mormânt
Şi-n fiecare toamnă caldă
Să vin la ea să o sărut.

Lasaţi-mi lacrima să cadă
În zori de ziuă răcoroasă
Căci poate s-o gândi la mine
Şi-o vrea să vină iar acasă.

Joi, 1 Mai, 2008-05-01