Poem neterminat XXVI

Atât de mult…

Atât de mult mă înconjoară teama,
Şi-atât de mult mă cred un păcătos,
De ce nu am primit eu semnul de la tine
Precum vorbit-ai cu Iisus Hristos?

Să vin şi eu alăturea de tine,
Ori, n-am spăşit păcatele lumeşti?
Mai dă-mi măcar o veste că e bine
Şi-atâta linişte pe unde eşti!

25 mai 2008