Poem neterminat XXX

O, viaţa toată ţi-a fost un scurt poem,
Atât de scurtă şi învolburată
A fost atât de grea, ca un blestem,
Dar fără steagul negru de la poartă.


În zilele cât a vestit sfârşitul,
Poemului ce nimeni nu-l va termina.
Eu mai speram să-i scrim iar începutul
Şi n-am crezut că tu, o clipă vei pleca.

Duminică, 22 iunie 2008